luni, 5 martie 2012

Cuirasatul Bismarck produs de Amati - Numerele 41-50

Am fost un pic plecat pana in Suedia asa ca n-am apucat sa mai si lucrez. Piesele din numarul 50  respectiv cele fotodecupate le-am lasat deoparte pentru sfarsitul de saptamana viitor. Sunt cateva decalaje pe la hublouri dar n-am nici cea mai mica intentie sa le corectez. In cel mai fericit caz poate ca am sa "sterg" proeminentele gresite. In rest, detaliile sunt bine scoase in evidenta iar cele 3 gresite nu vor sari chiar asa usor in ochii celor care nu au studiat problema.
Numarul 49 aduce cu el primul set de fotodecupaje care adauga detalii pe suprastructurile de la pupa.  Calitatea acestor fotodecupaje este de inalt nivel. Toate aceste minunate detalii ar fi bine sa fie scoase in evidenta, dar fiecare lucru la timpul lui. Pentru inceput am fixat provizoriu, cu cleme, fotodecupajul si am trasat locurile unde trebuiesc date gaurile hublourilor. Cu ajutorul unei scule manuale am dat o serie de gauri de 1 mm, gauri pe care le-am largit apoi cu un spiral de 2,5mm (in documentatie zicea de 2,2 dar este mai bine de 2,5mm). N-am fixat pe piesa mare fotodecupata micile detalii pentru ca mi se pare mai firesc sa fac acest lucru dupa fixarea piesei mari. Probabil asta se va intampla peste cateva numere cand nu va mai exista riscul deteriorarii fotodecupajelor din cauza prelucrarii suportului din lemn/plastic.

Corpul a mai primit o usoara slefuire si inca un strat de vopsea. Mai este de lucru la el. Numarul 48 vine cu o bucata de placaj de 4mm in care sunt decupate cu laser sase piese. Doar cinci dintre ele vor fi folosite in aceasta faza, cea de-a sasea va ramane la pastrare. Alte patru piese din plastic au intregit aspectul suprastructurii de la pupa. Cele doua piese din plastic ce trebuiesc montate impreuna au fost lipite intre ele cuadeziv pentru plastic de la Revell.

De data asta timpul alocat lucrarii a fost lung. Numarul 47 vine cu o placuta din alama fotodecupata pe care se afla in mare parte piesele ce trebuiesc montate in lacasurile din zona chilelor antiruliu.   N-am montat inca fotodecupajele pentru ca inca mai am cate ceva de lucru la coca in partea inferioara (opera vie). In partea superioara a operei moarte am mai mult de lucru. Dupa ce cu ceva timp in urma am facut o chituire cu chit din lac in care am pus pudra de talc, am facut o chituire cu chit auto in zonele in care era evident ca va fi nevoie de chituire. Dupa uscare am facut slefuirea si am notat cu creionul zonele in care mai trebuie sa intervin cu chit. Pentru ca nu toate imperfectiunile sunt vizibile am dat un prim strat de vopsea acrilica. Pentru aplicarea vopselei am folosit un aerograf Beginner ESB 100 de la Revell care nu-i tocmai un aerograf ci un suflai mai evoluat. Berinner-ul are avantajul ca are conul de vopsea cu un unghi mult mai mare la varf decat un aerograf normal pe care daca l-asi fi folosit mi-ar fi crescut barba pana terminam. Va mai trebui sa intervin asupra cocii intrucat, dupa vopsire, au aparut zone care mai trebuiesc chituite dar si zone unde slefuirea n-a fost suficienta. Voi astepta totusi sa se mai indrepte vreme pentru ca sa pot sa aerisesc cum trebuie micul meu atelier.

Artileria grea a navei era compusa din opt tunuri de 38 cm asezate doua cate doua pe patru turele botezate de la pupa catre prova cu numele de Dora, Caesar, Bruno si Anton. Numarul 46 aduce cu el o bucata de placaj de 4mm grosime pe care se afla 17 piese decupate cu laserul. Am taiat cu un cater cu lama dreapta si ingusta terminatiile pieselor si le-am lipit intre ele cu aracet. Am obtinut astfel barbeta turelei Caesar, mijlocul hangarului avionului Arado si suprastructura din spatele postului de comanda al artileriei. Pentru pozitionarea corecta a pieselor ce formeaza mijlocul hangarului am folosit un mic vinclu. Provizoriu am asezat cele trei ansambluri de piese in locurile lor pe nava si mi-a ramas nefolosit un inel despre care n-am gasit indicatii ca ar proveni de undeva.

La numarul 45 revista ofera o bucata de placaj de 1mm grosime pe care sunt taiate cu laserul patru piese. Am fixat cu aracet trei dintre cele patru piese. Pentru ca fixarea pieselor a durat putin am facut o prima chituire in zonele unde chitul facut din talc cu lac nu a acoperit suficient.
Alte patru piese din styren insotesc numarul 44. Ca si cele doua de la numarul trecut sunt destinate constructiei suprastructurilor. Pentru fixarea lor am folosit tot cianoacrilat.
O rama cu doua piese din styren, un sablon din placaj de 4mm si etrava din rasina insotesc numarul 43 al revistei. Pentru fixarea etravei am folosit Moment Fix Express iar pentru lipirea pieselor din styren am folosit cianoacrilat. Am facut copii dupa puntea din revista cu macheta din carton care este la aceiasi scara (1:200) cu nava de la Hachette si am contatat ca exista diferente dimensionale intre cele doua modele.
Kitul din carton al Bismarckului.
Puntea din carton pozitionata peste corpul navei de la Hachette.
Diferenta exista si in cazul puntii oferite de catre producator (din pacate nu mai gasesc siteul de unde am luat poza aceasta).

 La numarul 42 piesele decupate cu laserul in placaj de 1mm sunt destinate finalizarii partii de sus a operei moarte. Pentru lipirea pe zona cu piesa din rasina de la prova am folosit cianoacrilat. Am facut chit din lac amestecat cu pudra de talc si am chituit cu el intregul corp al navei. Pe vremuri foloseam in locul lacului clei Ago sau emailita. Din lipsa, lacul s-a dovedit un bun inlocuitor. Dupa uscare am finisat suprafata cu hartie abraziva.









A continuat livrarea de baghete ce formeaza stratul final al cocii navei. Nimic de semnalat la numarul 41.

16 comentarii:

  1. Batrane, am si eu o intrebare.
    Lipind placajele alea de la prova, inclinat, in dreptul lor nu se mareste latimea puntii? Adica, pe acea zona, suprafata puntii va trebui chituita pana la acea piesa, care fiind inclinata, se departeaza nitel de punte. Nu stiu daca am fost prea clar dar cred ca ai inteles.

    RăspundețiȘtergere
  2. Dragul meu prieten, cred ca problema a aparut la toata lumea. Fenomenul apare cel mai accentuat la prova. Acolo urmeaza sa mai vina o piesa din placaj de 1 mm grosime, dar si in continuarea ei spre pupa, tot apare problema. Cred ca mai ti minte macheta din carton pe care ti-am arat-o si probabil mai ti minte ca exista diferente dimensionale intre cele doua machete, ambele fiind la scara 1:200. Probabil puntea va fi mai lata la aceasta macheta, dar eu am preferat sa nu inchid inca acea parte (cred ca se vede in poza de la pupa) tocmai pentru a ma lamuri cum sta treaba legata de imbinarea puntii cu coca.

    RăspundețiȘtergere
  3. Credeam ca problema a aparut numai la mine, batrane.
    Nu stiu la ce piesa de 1mm te referi in zona narilor de ancora. Este adevarat ca la numarul urmator mai apare o piesa de 1mm, dar, care cred ca e numai un soi de sablon pentru ajustarea narii si nu se va lipi pe model. Cel putin asa am inteles eu. Deci problema va ramane in suspensie si dupa numarul urmator.
    Sigur ca imi amintesc macheta de carton si observatia ca la nava de lemn puntea este mai lata. Totusi mie mi s-a latit nava in acea zona cam cu 3mm in fiecare bord si latirea se continua constant catre pupa pana la acea "pana" care face trecerea de la cuirasa la bordaj.
    M-am uitat si in Anatomy of tha ship la sectiunile caracteristice pentru acea zona. Acolo puntea face un unghi ascutit si continu bordajul, fara trepte si alte minuni.
    Este extrem de nasol ca nu avem acum o plansa cu forma in plan a puntii. Astfel de planse le vom primi totusi dar mult mai tarziu. Poate atunci nr vom lamurii. Nu zic, se mai pot face ajusturi dar e cam incomoda zona.

    RăspundețiȘtergere
  4. Da, la piesa aia ma gandeam si alea nu-s chiar "nari". Narile sunt niste gauri ori acolo nu este vorba chiar despre nari intrucat ancorele coboara direct. N-am gasit termenul marinaresc, dar il voi gasi.
    Intradevar zona este incomoda motiv pentru care eu n-am pus in acele zone ultimul rand de file dinspre punte. Si la mine diferenta ete de 2-3 mm. Problema in principiu nu este cand vor veni planurile, ci cand vor veni puntile pentru ca va fi usor sa le ingustam, dar deosebit de dificil sa le latim.
    Ti-am reamintit de puntea modelului din carton pentru ca la un moment dat am dorit sa-l folosesc drept sablon pentru realizarea puntii. Din pacate sau din fericire, solutia ... va veni la momentul potrivit... sper. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Asta e... Vedem noi cum o rezolvam. Cand gasesti solutia optima dai de stire. E totusi prima problema mai serioasa care apare la aceasta nava. Am vazut pe net niste rezolvari dar care nu respecta realitatea si nu mi-au placut. Pur si simplu au ajustat drept la nivelul puntii, perpendicular pe punte, aparant un soi de plan vertical intre planul inclinat (rotunjit) al bordajului si planul puntii. Dar nu e in regula deloc. Asa ca mai bine mai asteptam pana vine ideea salvatoare.

    RăspundețiȘtergere
  6. Uauuu... Cam naspa. Ma refer la diferentele intre punti. Cum o rezolvam???

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu siguranta eu voi modifica unghiul in zona aceea in asa fel incat sa se ingusteze puntea si sa ramana o margine mai ingusta decat cea de acum.
      O sursa buna de inspiratie poti gasi la adresa : http://www.bismarck-class.dk/bismarck/bismarck_menu.html . Sunt acolo multe poze ale navei si de pe nava cat si poze cu modele executate.

      Ștergere
  7. Cam la asa ceva ma gandeam si eu. Nu prea vad o alta rezolvare. Totusi, nu o sa prestez acum. O sa astept desenele puntii de care vorbeam mai sus depa care... pila, biaxul, etc. o mananca. Deocamdata coca cuirasatului va astepta primavara, si... multam pentru link.

    RăspundețiȘtergere
  8. Salut!

    Este posibil sa existe piese din rasina pt prova de mai multe dimensiuni? Exista oameni la care piesa de la prova e mai lata decat bordajul si altii la care nu exista aceasta diferenta. Sau piesele sunt absolut identice si diferenta este data doar de "forta" cu care s-a smirgheluit primul strat? :) La piesa de la pupa clar au fost dimensiuni diferite, a trebuit sa mai caut un numar cu o piesa mai mare (prima era mai/prea mica). Ma gandesc ca si aici o fi la fel...

    In alta ordine de idei, ma gandeam ca daca desenele puntii care vor veni (prea) tarziu nu se pupa deloc cu coca navei mele, as face rost de niste furnir si m-as duce la un atelier de gravare cu laser reproducand desenele de pe puntea originala...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Teoretic, posibilitatea ca piesa sa fie dimensional diferita de la o turnare la alta apare doar daca pe matrita se trag mai mute piese decat ar trebui. Nu cred ca este cazul aici. Cred ca tine mai mult de granulatia hartiei abrazive si de forta de apasare a fiecaruia cand a finisat acea zona. Nu este o problema grava. Se poate rezolva din chituire daca diferenta este mica sau se pote adauga lemn (balsa, tei, ...)si chitui dupa finisare.
      Problema puntii se poate rezolva si cum spui tu, dar tot asa se poate rezolva prin ingustarea puntii in zona respectiva modificand unghiul bordurilor la prova.

      Ștergere
  9. Ce-ai facut batrane??? Ai distrus frumusete de macheta lipind definitiv piesa 216. Acum asta e. Sa-mi zici, eventual, unde o arunci. :lol:

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este adevarat ca am fixat piesa 216, dar n-am motive sa fiu ingrijorat. Fotodecupajul care vine tocmai la numarul 62 poate fi profilat si montat chiar daca piesa este montata. La numarul 67 vine si piesa din styren care trebuie montata acolo. Din poze reiese ca piesa 216 nici nu este folosita asa ca in situatia in care piesa nu vine sub cea din styren pot desface piesa fara probleme, iar daca cea din stiren vine peste, las piesa acolo unde este acum.
      Deci ghinion! N-arunc ansamblul. :lol:

      Ștergere
  10. Am rupt revistele nemtilor sa vaz unde vine inelul 225. Am spart netu’. Nimic. Nu zice nimeni nimic de el si se pare ca e degeaba.
    Totusi… Am masurat diametrul interior si am constatat ca este egal cu diametrul gaurii centrale din barbeta. Avand in vedere si numarul si daca e o omisiune a instructiunilor, cred ca tot din ansamblul barbetei ar face parte.
    Asa ca am luat o decizie istorica si am lipit inelul in dreptul gaurii centrale a barbetei, pe aceeiasi fata cu celelalte piese lipite. Astfel am marit lungimea alezajului in care va intra axul turelei.
    Daca e bine nu stiu, dar nici nu incurca cu nimic.
    Daca mi-a scapat mie ceva si voi avea nevoie de el, chiar nu-mi fac probleme.

    RăspundețiȘtergere
  11. Răspunsuri
    1. Salut, Leule!
      Pentru lipirea fotodecupajelor eu folosesc doua feluri de adezivi, unul este cianoacrilatul si cel de-al doilea este rasina epoxi.
      Cu siguranta voi folosi rasina epoxidica pentru fixarea pieselor mari pe suportul din lemn/ plastic si cianoacrilat pentru lipirea micilor piese fotodecupate pe fotodecupajul mare.

      Ștergere
  12. Ok batrane. Inseamna ca pana acum sunt in parametrii. Am lipit "gagalicile" alea pe foto-decupajul mare cu cianoacrilat gel. Mi s-a parut mai prietenos decat cel fluid, pentru aceasta etapa.

    RăspundețiȘtergere