Mari corabii - Sectiunea

Intrucat colectia "Mari corabii" s-a incheiat, compania LS Travel Retail Romania - operatorul magazinelor Inmedio s-a gandit sa rasplateasca perseverenta colectionarilor printr-un concurs pe pagina lor de facebook: toate persoanele ce posteaza o poza a corabiei vor castiga automat un voucher de 25% discount pentru orice revista isi doresc.
Mai multe informatii puteti gasi aici: https://www.facebook.com/pages/Inmedioro/379572928782209

 

Numarul 120 este numarul care incheie seria de reviste Mari Corabii. Dupa mai bine de doi ani, pasionatii au umplut sase bibliorafturi cu istorie si tutoriale, au finalizat sau urmeaza sa finalizeze un galion (constructie amiralitate) si o sectiune cuplu maestru. Ultimul numar al revistei are si el destul de multe piese. Aduce cu el sase butoiase cu suportii aferenti decupati cu laser intr-o bucata de placaj,  piesele realizarii unei pompe, piese turnate din metal, doua bucati de sfoara de 0,5 si 0,15, steagul ce flutura pe catargul principal si doua baghete, una de 2X2 si una de 2X4.  In completare, producatorul a mai pus inca o punga cu fasii de furnir necesare realizarii puntilor mai ales ca, pentru cei care au abordat lucrarea fix cum a fost data de DeA, aceste fasi au fost insuficiente la momentul realizarii puntilor.  Desi colectia s-a incheiat, constructia continua atat pentru mine cat si pentru alti pasionati ai acestei colectii. Felicitari celor ce au reusit s-o finalizeze indiferent de rezultatul final. Voi prezenta pe mai departe felul in care avanseaza lucrarea si modul in care o voi finaliza.

Find penultimul numar, numarul 119, este plin de piese.  Revista aduce cu ea ultimele patru ghiordele, barele lemnoase din care se confectioneaza cele trei vergi ale catargului, scripeti simpli si dubli, macarale,  trote de verga, zbiri. Un numar cu multe piese necesare arboradei, cu mici exceptii.

Timp, timp, timp ... niciodata nu-i destul! Aflandu-ma in diverse schimbari (de servici in principal) n-am apucat sa mai lucrez asa ca ... numarul 118 vine cu gratarele bocaportilor ce vin montate pe cele doua punti (dupa ce vor fi construite) o bagheta si trei ghiordele.

Inca trei numere ne mai despart de finalul celei de-a doua parti a colectiei, cea in care piesele formeaza sectiunea la cuplu maestru a unui galion. Numarul 116 aduce cu el scripetii (marea lor parte vor fi folositi pentru legaturile tunurilor), o punguta cu ceva cuie cu ochiuri si un colacel de sarma de 0,25 pentru realizarea de diverse prinderi.  Numarul 117 contine o bucata de placaj cu piesele puntru trei afeturi pretaiate cu laser, trei tevi de tun, roti si tije din alama pentru realizarea altor trei tunuri si doua capace de sabort cu rame cu tot turnate din metal alb.

Alte doua tunuri cu afeturi decupate cu laser intr-o bucata de placaj, roti si bare pentru axe vin cu numarul 115. In acelasi numar se mai afla si patru rame de saborturi turmate din metal alb si care se vor utiliza pentru bordurile puntii superioare.

Numarul 114 contine doua papiote de ata de culori si grosimi diferite, o punguta cu capete de berbeci de doua dimensiuni si doua butoaie ce trebuiesc montate in cala.

Putinul timp liber pe catre l-am avut l-am petrecut punand inca cateva baghete in borduri si cu pregatirea a 10 butoaie (bait pe corpul butoiului si negru pe cercuri) pentru a fi montate in cala. Va trebui sa mai fac rost de cateva butoaie pentru a completa cala mai ales ca voi folosi doar foarte putine alte bagaje in acea zona.  

Numarul 113 are in pachet piesele necesare constructiei cabestanului (majoritatea se afla pe doua bucati din placaj decupat cu laser), o bucata de panza si o bagheta groasa. Cabestanul nu ma incanta din punct de vedere estetic asa ca ma gandesc sa-i aduc cateva modificari

Am continuat lucrul prin adaugarea a inca cateva grizi si prin filarea bordurilor. Pentru ca am vrut sa scot in evidenta filele in interior, primul rand de file au fost vopsite pe cant cu negru folosind un marker negru. Pana la linia de plutire voi folosi un furnir deschis la culoare. Exteriorul va fi usor diferit de cel propus de DeA.

Numarul 112 aduce cu el inca un tun cu afet cu tot (afetul este decupat cu laser intr-o bucata de placaj), doua baghete, doua capace cu rame cu tot pentru saborduri si o pungulita cu cavile turnate din metal alb ca si ramele si capacele saborturilor.  Intrucat n-am mai avut timp sa lucrez, sectiunea a ramas la nivelul deja stiut.

Noi baghete insotesc numarul 111. Pe langa ele mai vin capete de berbeci si o bucata de sarma din cupru necesara realizarii prinderi capetelor de berbeci. Producatorul mai da si cateva cuisoare. 

Am reusit sa termin structura de grinzi si puntea principala. Urmeaza sa ma ocup in continuare de fundul barcii.

Avand in vedere ca este vorba despre o sectiune, va trebui s-o tratez ca si cum ar fi o diorama. Asta inseamna ca vor fi destul de multe detalii pe interior.

Numarul 110 vine cu o noua serie de baghete printre care si cele necesare finalizarii arborelui. Ca si pana acum planurile de montaj sunt ..... sunt.

Asa cum am scris, am ales sa refac puntile si sa nu folosesc puntile false date de DeA. Pentru asta am folosit o bucata de furnir gros de 0,8 mm pe a carei spate am lipit cu aracet o bucata de hartie. Furnirul este vechi si a pierdut mare parte din umiditate. Din cauza asta se poate rupe la taiere in zonele unde taietura ve fi perpendiculara pe fibra. Hartia va tine totul impreuna. Am facut taieturile folosind puntea propusa de catre producator.

 Pentru fixarea filelor puntii am ales o alta metoda decat cea folosita la realizarea  puntii sectiunii navei USS Constitution sau Golden Hind unde, pentru imitarea calfatuirii, am folosit banda de casetofon sau banda de caseta video.

Pentru sctiunea galonului am mesterit direct lipiciul. Am pus intr-un vas aracet transparent si am adaugat in el vopsea tempera neagra. Am amestecat bine pana culoarea aracetului a devenit negru.  In acest fel, nu doar ca va lipi, dar dat pe canturile filelor, va imita si calfatuirea.

Am inceput lipirea filelor pe suprafata cu hartie folosind aracetul vopsit. La lipire am preferat sa manjesc pe ici pe colo cu aracetul negru. Dupa slefuire zonele unde a ajuns aracetul vor arata ca si cum umiditatea a afectat lemnul.

 Dupa ce am lipit toate filele am facut o prima slefuire a suprafetei si am inceput sa dau gauri cu un spiral de 0,7 mm diametru in zonele in care in mod normal se facea fixarea filelor. Pentru protejarea piroanelor ce fixau filele, capetele acestora erau astupate cu cepuri din lemn introduse fortat in gauri facute special. Pentru a imita asta, in gaurile de 0,7 am introdus varfuri de scobitoare lipite cu aracet. 

Dupa ce aracetul s-a intarit am taiat scobitorile cat mai la nivel cu puntea dupa care am facut slefuirea cu hartie abraziva. Esenta lemnului din care sunt facute scobitorile find diferita de cea a filelor, cepurile sunt vizibile fara a face insa nota distonanta cu filele puntii.

 Numarul 109 contine o multitudine de piese: doua butoaie, doua baghete cu sectiunea rotunda pentru realizarea arboradei sectiunii, o papiota de ata, piesele necesare gabierului si inelele de impanarea ale catargului.

Am realizat gabia, catargul si am inceput realizarea grinzilor. Pentru grinzi am folosit bagheta de brad de 4x8 mm pe care am profilat-o manual.

Un nou tun cu afet, roti si ce-i mai trebuie insoteste numarul 108 al revistei. Numarul este isotit si de doua butoaie mici si patreu baghete de diferite dimensiuni. Avand in vedere ca timpul de servici s-a revarsat peste cel liber, n-am avut timp de lucru.

Numarul 107 continua seria de baghete necesare filarii exterioare a sectiunii. Exista in acest numar, pe langa cele doua randuri de file necesare exteriorului si o bagheta din care se va confectiona chila.

In putinul timp liber de care am dispus am frezat capetele puntii in zona coastelor ce strajuiesc sectiunea si am inceput filarea bordurilor. Pentru lipire am folosit aracet transparent si am fixat filele cu cuisoare pana la uscarea lipiciului. Pe masura ce aracetul a fixat filele am extras cuisoarele folosite. M-am folosit de puntile celelalte si de un elastic pentru a pastra distanta intre coaste.

Niciodata nu este timp suficient sa te ocupi de o pasiune caz in care ma aflu si eu. Numarul 106 aduce cu el baghete ce vot imbraca sectiunea pe exterior. Desi am lucrat cam o ora, n-am apucat sa fac poze cu felul in care a avansat lucrarea. Oricum, nimic spectaculos.

Puntea superioara este si ea taiata cu laser intr-o bucata prea groasa de placaj. Nici pe aceasta n-o voi folosi. Voi folosi doar filele ce insotesc numarul 105 in modul despre care scriam la numarul 104.

DeAgostini s-a grabit sa puna la dispozitie cavaletul pentru finalul lucrarii astfel ca la numarul 104 acesta insoteste revista. Este compus dintr-o bagheta paralelipipedica si doua piese taiate cu laserul intr-o bucata de lemn. Toat in acest numar se mai afla doua butoaie din lemn strunjit (identice cu cele venit la corabie) si doua jumatati de punte decupate cu laser intr-un placaj ce-mi pare prea gros pentru aceasta lucrare. Nu voi folosi aceasta punte. O voi inlocui cu furnir de 0,8 pe care il voi fila, dar asta dupa ce voi realiza structura de grinzi.

Numarul 103 aduce cu el partu baghete profilate rotund pentru realizarea stalpilor de sustinere ai grinzilor, o bucata de placaj in care s-au taiat cu laser grinzile si cateva file pentru filarea puntilor. Cu siguranta nu voi folosi grinzile puse la dispozitie de catre producator pentru ca doresc sa realizez altele din lemn brut.

Nu doar din dorinta de a face economie la file am inceput simularea lestului de pe fundul navei. Am trasat locurile unde vin grinzile si am lipit un prim strat de pietris in spatiile ramase intre coaste. Urmeaza sa frezez la capete astfel incat sa nu se mai vada capetele puntii false. Tot in acea zona voi simula chila. Bagajele (in cea mai mare parte find butoaie) vor fi asezate peste lest.

Numarul 102 aduce cu el celelalte doua coaste, talpa catargului, doua jumatati de punte falsa aflate pe doua bucati de placaj decupate cu laser, o punguta cu bile metalice pe post de ghiulele pentru tunuri si un ghiordel strunjit din lemn. (Imagine din Dictionarul Enciclopedic de Marina)

Am dat cu bait "stejar"  coatele, chila si talpa catargului, le-am desprins cu ajutorul un auter cu lama dreapta.

 Coastele le-am lipit cu aracet de chila si am lipit si talpa dupa catre am facut o proba ca sa vad cum se aseaza puntea falsa. Totul se inbina bine.

Desi initial ma gandeam sa fac oarece modificarri la coaste m-am hotarat sa nu fac nici o modificare in aceasta faza.

Se pune  problema daca merita sau nu sa se construiasca sectiunea.Dintr-un anumit punct de vedere nu se merita. Coastele sunt tot atat de prost gandite ca si la nava realizata intr-o suta de numere, puntile sunt drepte, majoritatea pieselor sunt de la SIB si in plus de asta exista si alte variante.  Una dintre variantele asemanatoare care s-ar putea achizitiona pe post de kit ar fi sectiunea lui Constitution produsa de firma Mamoli (in lucru, in imagine). Are avantajul ca are toate piesele odata, de calitate si nu necesita prea multe modificari. Dezavantajul este ca este simtitor mai scump kitul de la Mamoli (oricum cel mai ieftin din categorie) decat va iesi in final kitul de la DeA. O alta varianta ar fi realizarea de la zero dupa planuri, dar asta nu mai este chiar la indemana majoritatii chiar daca au deja experienta SIB-ului si ar cam sti cu ce se confrunta. Din punct de vedere financiar asta pare cea mai ieftina varianta cu conditia sa nu trebuiasca sa cumperi planurile. Ce va iesi la final din sectiunea SIB-ului, chiar daca nu va fi corecta, din punct de vedere estetic va fi mai mult decat OK.

DeAgostini a hotarat continuarea revistei "Mari corabii" cu inca 20 de numere si pentru ca revista sa nu fie goala a hotarat sa alature revistei piesele necesare unei sectiuni la cuplu maestru. Zic ei ca sectiunea este a aceluiasi galion.  Primul numar din noa serie sau mai exact numarul 101 a fost livrat gratuit impreuna cu numarul 100, numar care a incheiat constructia galionului.

Numarul 101 aduce cu el o buacta de placaj in care sunt decupate cu laser doua coaste si bucata de chita ce va sustine coastele sectiunii, o bucata de placaj in care sunt decupate cu laser piesele necesare realizarii unui afet de tun, o teava de tun, patru roti din alama pentru afet si o bucata de sarma din alama pentru confectionat axele rotilor si prinderea tunului.

  Daca piesele ce formeaza afetul si teava tunului sunt identice cu cele de la SIB, din cauza abordarii diferite coastele sunt construite altfel existand diferente intre cele pentru sectiunea cuplu maestru si cele ale SIB-ului.

O afta diferenta de abordare  fata de SIB este introducerea instructiunilor de montaj in fiecare numar al revistei, in partea de final a acesteia.