Sambata la Novi Sad - Partea a II-a - "Fortificatia in adancul ei"

Vizita inceputa la fortificatie (partea I - "Fortificatia exterioara") a continuat in adancuri in adancuri. Exista kilometri de tunele care merg pe sub cetate in toate directiile, tunele gandite sa devina capcane ale dusmanilor. 

Fortareata este cu mult mai mare in jos decat se vede deasupra pamantului.

Am lasat in urma ultima aerisire mare

si contra a numai 300 dinari (~ doua beri) m-am alaturat unui grup condus de un ghid care vorbea doar in sarba. Fara ghid nu se poate vizita zona de dedesubt.

Dupa o scurta prezentare pe harta a ceea ce exista si cam pe unde o sa mergem, incepem calatoria noastra prin nivelele inferioare.

Traseul este bine delimitat si suntem sfatuiti sa nu deviem de la el incat exista posibilitatea sa ne ratacim. Labirindul este atat de incalcit incat daca nu cunosti traseul nu mai poti gasi iesirea.

Continuam sa ne tinem dupa ghid.

Pe traseul nostru gasim diferite locuri pe unde soldatii trageau in atacatori atat in cei aflati in jurul fortaretei cat si in spatiile din interiorul ei.

Ghidul povesteste cum fortareata a fost asediata de 200 000 de soldati otomani si ca aceasta a fost aparata de catre soldati locali ajutati de croati, muntenegreni, unguri si chiar romani.

Existau zone aparate de artilerie (din cauza luminii slabe multe poze nu mi-au reusit).

O alta tehnica de aparare apare intr-o alta planse unde in timp se tragatorii maturau intrusii, genisti aruncau in aer butoaiele cu pulbere amplasate sub inamic.

 Zone special amenajate deveneau ambuscade fatale pentru imamicul patruns in galeri. Soldatii atrageau inamicul in zone unde tragatorii puteau trage din spatele zidurilor fara a putea fi vazuti si unde soldatii momeala se puteau ascunde in spatele unor baricade special construite.

Asa cum era si normal trupele dormeau, se odihneau sau isi pregateau mancarea in aceste "catacombe".

Intre galerii exista o sumedenie de treceri astfel incat trupele fortaretei sa se poata deplasa cat mai eficient.

Asa cum era si normal, n-am vizitat toate catacombele ghidul reusind sa ne scoata undeva intr-un spatu dintre doua ziduri.

Urmeaza partea a III-a - "Tunuri".

Sambata la Novi Sad - Partea I - "Fortificatia exterioara"

Posibil ca unii dintre cei ce viziteaza acest site sa se intrebe ce legatura este intre ziua de sambata la Novi Sad si tema modelistica a acestui blog.

O mare parte din timpul liber al modelistului este acordat documentarii asa ca sper ca imaginile pe care le voi prezenta in imaginile acestui serial sa vina in sprijinul celor ce iubesc sa faca modele.

Straje la intrarea in Novi Sad, inainte sa intri in oras, drumul din stanga duce la intrarea in batrana cetate. Vazand-o m-a dus cu gandul la cetatea Albei Iulia. Acelasi stil arhitectural, acelasi material de constructie te intampina de la intrare. 

Asa cum arata semnul, se poate intra cu masina, lucru pe care l-am si facut, dar nu inainte ca semaforul, care nu se afla in imagine, sa aiba culoarea verde. Pe zona de intrare nu este loc sa treaca doua masini una pe langa alta traficul fiind dirijat de semafoare.

Ajuns in zona centrala parchez langa standul cu suveniruri aflat in lateralul muzeului si pornesc pe jos sa vizitez zona cea mai de sus a fortificatiei.

De aici se cede ceasul din turm. Marinarii ce navigau pe Dunare se orientau dupa pozitia acestui turn, dar cu ajutorul lui stiau care este ora exacta. Ceasul, desi pare a fi unul obisnuit are o curiozitate legata chiar de functionalitatea lui. Limba cu care noi sunntem obisnuiti sa arate ora arata minutele si cea care credeam ca arata minutele, arata orele. "Orarul" fiind mai mare decat "minutarul" este mai usor de urmarit de marinarii ce navigau pe Dunare.

 

Si ceasul vazut dinspre Dunare:

 

Din zona de sus a fortaretei se vede aproape intreaga intindere a zidurilor fortificate. Privind cu atentie mi-am dat seama ca ma inselasem legat de asemanarea cu cetatea de la Alba Iulia. Zidurile fortificatiei de aici sunt asezate "in valuri" lucru care permite apararea cetatii mult mai facila a partii centrale a cetatii. Mai mult decat atat, zonele dintre peretii aflati la altitudine mai mica, la nevoie, puteau fi inundati folosind canale ce veneau direct din Dunare.   

In zona poului interior cativa pasionati de intoarcere in timp au venit cu corturi si arme sa incinga cate o bataie de ochii lumii.

Pe alocuri, in partea de sus se vad niste cocoase cu gauri care serveau de aerisiri pentru cei ce aflau in interiorul fortaretei, dar asta este alta poveste ce tine de partea nevazuta a fortificatiei.

Urmeaza pareta a II-a - "Fortificatia in adancul ei".

Mari corabii - Sfantul Ioan Botezatorul - partea a IV-a

Dintre numerele achizitionate pana acum numarul 80 este al II-lea pe care l-am cumparat din Ttimisoara si este primul numar care contine pe langa piese si ceva planuri. Teoretic planurile ar tebui sa fie la scara de executie pentru ca scara este precizata ... niciunde. Piesele din acest numar incep seria de piese dedicate arboradei. In tabelul din plan sunt specificate piesele ce compun arborada desi planul contine doar artimonul si bompresul.

Numarul 79 al revistei este insotit de inca un butioi din lemn, douazeci de scripeti dublii tot din lemn si "parama" pentru cele doua ancore. Piesele arata bine mai putin culoarea "paramei", culoare care mie nu-mi place.

Cand am vazut piesele de la numarul 78 nu m-am putut opri din ras. Daca papiota cu "parama" este OK, cele trei piese turmate din metal alb n-au nici o legatura cu nimic. Ma asteptam sa vad caluti de mare caci apar in instructiunile de montaj (Sfantul Ioan Botezatorul ... caluti de mare ... grozava alaturarea. De mare efect! :) ), dar ma gandeam ca macar blazonul e ceva de capul lui. Adevarul este ca este. Este al tuturor si al nimanui. O alaturare de simboluri carora nu i-am gasit nici cap nici coada. 

Numarul 77 este livrat cu un nou set de instructiuni de lucru aferente numerelor de la 77 la 80. Piesele care insotesc acest numar sunt: sase ferestre cu rame cu tot, o usa cu toc cu tot si felinarul de la pupa. Toate piesele sunt turnate din metal alb.

Dupa o lunga serie de tunuri, incepand cu numarul 75, DeA. a inceput sa ne livreze si alte piese. In numarul 75 ne-au fost livrate trei baghete, coaste, carma, stand construit barca decupate cu laser intr-o bucata de placaj si in numarul 76 file pentru bordurile barcii si o papiota cu ata ce va folosi ... va folosi.  Barca nu ma prea incanta. O voi construi din curiozitate sa vad ce iese, dar pentru constructia acestei barci prefer sa folosesc metoda carton (filele lipite in solzi una peste cealalta, decupate dupa desfasurata, aduse si lipite in pozitie la prova, lipita oglinda la pupa dupa care chila, coastele pe interior, gratar, etc. pana este gata). Cand am sa am timp am sa fac si un tutorial pe care am sa-l postez aici.

Numarul 74 contine si el cele doua tunuri cu afeturi, roti, etc. si binecunoscutul butoi. Ce sa-i faci daca nava este plina de tunuri si butoaie.

Numarul 73 este insotit de un nou set de instructiuni de montaj care merg pentru numerele de la 73 pana la 76. Fireste ca nu lipsesc cele doua tunuri cu toate cele ale lor si butoil de pus in cala.

Daca la numarul 71 se anunta ca a venit bagheta, iata ca in realitate a venit la numarul 72. In rest, mai gasim in pungulita cu piese, inca doua tevi de tun cu afeturile aferente, rotile si cele doua sarme din alama pentru axele rotilor si axele tevilor de tun. Nu lipseste nici butoiul.

Piesele din numarul 71 ar trebui sa difere de numarul 70 prin introducerea in pachet a unei baghete de lemn de nuc african si a unui butoi. Bagheta cica n-a fost inclusa in numarul 65. La revista pe care am achizitionat-o eu bagheta a fost inlocuita cu inca un pachet ce continea tunuri si butoi asa ca am la acest numar 4 tunuri cu afeturile sarmele din alama si rotile aferente si doua butoaie. Dezavantaj pentru cine in loc de tunuri a primit doua baghete africane :-).  N-am bagheta din nuc african, dar pe asta o pot inlocui cu usurinta.  

Nici numarul 70 nu este lipsit de cele doua tunuri cu afeturi si cu roti cu tot. Apare si o foaie bagata in revista care contine toate informatiile prin care se poate procura cavaletul de prezentare. 

Seria de tunuri continua si in nuarul 69, numar care pe langa cele doua tunuri cu afeturi cu tot este insotit si de instructiunile de montaj aferente pieselor ce insotesc numerele de la 69 la 72.

Numarul 68 difera de cel dinainte doar prin continutul publicatiei, piesele fiind aceleasi doua tunuri cu aeturi roti si tije.

Inca doua tunuri cu afeturi cu tot, roti si tije din alama insotesc numarul 67 al revistei.  Tunurile sunt ca si cele ce au venit pana acum.

Panza care vine in punga de la numarul 66 nu este pentru vele ci pentru confectionarea de baloti ce vor fi pusi in cala. De mare valoare este si papiota cu sfoara de 0,8mm. Doua baghete din lemn dintre care din cea groasa se poate confectiona o prima bucata de catarg, dar nu este pentru catarg ci tot pentru baloti, doua inele si o piasa din metal ce sunt si ele in punga cu piese vor servi pentru confectionarea sobei de gatit. 

Noi instructiuni de lucru insotesc numarul 65. Sunt instructiunile pentru lucrul cu piesele ce vin la numerele de la 65 la 68.  Baghete, de doua feluri, capete de berbec, sarma din alama si ceva piese din metal alb insotesc acest numar. Piesele alea din metal alb incearca sa fie ceva gen caviliera.

In numarul 64 vine o bagheta din lemn si o bucata de placaj de 4mm cu diverse ornamente si doua caviliere decupate cu laser. Marea majoritate a ormanentelor sunt pentru jardiniere. Jardiniera- etajera de lemn, suport de metal etc. pe care se tin ghivece cu plante ornamentale; cutie in care se pune pamant pentru flori, asezata sub ferestre sau pe balcoane; cutie speciala, in forma de uluc, in care se pune pamant pentru a sadi flori la ferestre sau la balcoane (din dex). Cu siguranta ca "jardiniera" la care se refera traducatorul este in realitate balconul pupa :-) .

Numarul 63 se ocupa de balconul pupa. Pentru asta revista a pus la dispozitie, fasii de furnir din doua esente de lemn diferite, balconul din placaj de 4mm si stalpisorii. Printre stalpisori sunt si din cei cu defecte. Nu-i bai caci voi pune mai putini.

Stalpisori, capace si rame de saborturi, capete de berbec, un clopotul si o bucata de sarma din alama sunt piesele ce insotesc numarul 62.

Numarul 61 este insotit de un nou set de instructiuni de montaj. Sunt instructiunile de la numarul 61 pana la numarul 64. Piesele ce insotesc numarul sunt cele ce formeaza capace de bocaport si o bagheta pentru rama bocaportului.