Team building cu Ubisoft

In ultimii ani am tot participat pe la tot soiul de "spritz buildinguri" in care ba am tinut-o intr-o sedinta pana la sprit, ba ne-am jucat cu mingea diverse jocuri, ba am fost personaje in piese de treatru sau si mai rau am facut masinute Lego.

La P&G am facut o prezentare a ceea ce inseamna modelismul cu ramurile sale, asta acum cativa ani.

Ceva mai recent m-am jucat cu copii si machetele la Diverta

Si cu ani in urma, cam prin 1993 am facut prima demonstratie in public in cadrul expozitiei de prezentare a firmei Revell in Romania.

De data asta am fost solicitat pe post de instructor.
Nu stiu pe nimeni si nici nu cred ca a facut cineva, pana acum, navomodele de vitrina intr-o zi de team building.
M-am urnit de dimineata la drum ca sa ajung la 11:00 la Rucar.
Am baut o cafea cu Radu Nedea, am stabilit strategia dupa care am purces la treaba.

Prima sesiune a inceput cu doua filmulete cu tehnici de imitat lemnul si cu cateva fotografii cu lucrari de-ale mele in diverse stadii de lucru si am explicat cateva dintre tehnicile pe care le folosesc.

Gasca Ubisoft a prins extrem de repede cu ce se mananca navomodelismul exprimat in Kituri si ajutat din urma de vopsele si solutii la cheie.

Indicatiile pe care le-am dat au fost punctuale pentru ca si intrebarile au fost punctuale

Cele sapte echipe s-au comportat extraordinar!

Lucrarile au avut diverse stadii de dificultate si au fost trase la sorti. In urma loteriei unii au avut parte de lucrari mai usoare si altii  de lucrari grele.
Ca instructor, nu m-am putut gandi ca este posibil ca unele lucrari sa fie terminate pana la finalul celor sase ore de "navomodelism".

O tehnica foarte des folosita la pictarea figurinelor cu vopsele acrilice este uscarea rapida a vopselelor folosind uscatorul de par:

U

Echipa a fost deosebit de motivata si atrasa de subiect la maxim motiv pentru care si prestatia modelistilor mai mult decat incepatori a fost la cel mai inalt nivel.

Usor, usor fiecare lucrare a inceput sa prinda contur

Sesiunea de nanomodelism kituri s-a incheiat pe la 18:30, doua nave erau gata si restul erau destul de avansate.
A fost o zi pe care mi-a placut s-o petrec impreuna cu niste oameni care, chiar daca nu vor deveninavomodelisti, si-au dat toata silinta sa scoata lucrari de calitate.
Cea mai mare surpriza a fost sa constat ca drakarul pe care eu l-am facut intr-o sptamana se putea face intr-o singura zi.
Un gand bun pentru minunata gasca alaturi de care mi-am petrecut o minunata zi. 

Gara Hohendorf - Auhagen / H0

 Cum de multi ani n-am mai facut o asa lucrare sau mai exact de pe la inceputul anilor 90, la sfarsitul lui decembrie 2014 mi-am facut cadou "Gara Hohendorf", kit realizat de firma Auhagen la scara H0. Trebuie sa recunosc ca este primul Auhagen care-mi pica in mana asa ca si curiozitatea a fost mare.

Cutia contine toate piesele necesare inclusiv folie pentru ferestre si ceva buretei colorati care sa imite cat de cat ceva vegetatie pe la ferestre.

Am facut o proba de montaj si in mare piesele se imbina bine cu mici exceptii dar sper ca in final sa arate asa cum mi-am dorit.

Desi plasticul este deja la culoare (probabil ca unii trenulisti ar monta gara fara a vopsi piesele) eu am ales sa revopsesc totul.

Am lipit peretii celor trei cladiri formand trei ansambluri de pereti.

Pentru cladirea verde din lemn am ales sa fac ceva uzura, cladirea din caramida a primit vopsea si alb in spatiile dintre caramizi, cladirea centrala a primit vopsea si ceva mizerie pe pereti.

La cladirea din caramida  am vopsit acoperisul cu diverse nuante de gri inchis incercand sa imit cat mai aproape acoperirea cu carton smolit, la cladirea centrala am jonglat pe acoperis cu mai multe nuante de rosu si o spalare cu gri incis, iar la cladirea din lemn am mers pe doua nuante de gri metalizat (otel) pentru a reda cat mai bine un acoperis din tabla. Acesta din urma a avut parte si de o spalare cu "rugina" de la AK.

Zonele cu imitatie de piatra au primit un strat de gri asa cum a primit si peronul.

Usa dubla de la cladirea din caramida are si ea deja vopseaua verde sarira si se vede lemnul sub vopsea. Usile de la celelalte doua cladiri ca si "lemnele" acoperisului de la cladirea centrala au vost vopsite cu un maro mai inchis peste care am jonglat cu nuante mai deschise de culoarea lemnului. La final am facut o spalare cu "lemn inchis". Atat solutiile de spalare cat si nuantele de lemn folosite sunt de la AK, restul vopselelor find Vallejo.  

Interiorul:

Si lucrarea s-a cam terminat. 

Harbour Tug Boat - Revell - 1:108

Cu ceva vreme in urma am achizitonat chitul unui remorcher portuar produs de catre firma Revell.

L-am achizitionat pentru ca mi-a placut aspectul exterior al navei.

Kitul remorcherului este la scara 1:108 si este o reimbuteliere a unui chit vechi, acelasi kit in ambalaje cu un alt concept de desen si cu nume diferite ale navei.

N-am auzit lucruri prea bune despre kit inca cu mult timp inainte sa-l achizitionez, dar atunci cand am facut-o eram convins ca se poate scoate ceva destul de decent din el.  

Sa vedem ce ne ofera kitul.

In primul rand avem o coala cu dealuri ce pare destul de bine realizata si care sper sa nu se sparga la aplicare. N-am prea patit asta cu decaluri Revell asa ca n-am mari emotii.

 Instructiunile de montaj sunt destul de bine puse la punct si destul de bine orientate pe etape de lucru. Ordinea poate fi respectata sau nu in functie de experienta fiecaruia, dar asta este valabil la orice kit, indiferent de producator.

Ajuns la piese constat si bune si rele ... si rele.

Dintre cele bune, coca este injectata dintr-o singura bucata si nu este deformata. Are doar cateva locuri in care s-a supt plasticul dar sunt mici si usor de chituit si finisat si are si inscriptia firmei pe "burta".

Felul cum sunt asezate piesele pe rame si multitudinea problemelor de turnare ma duc cu gandul la vechimea mare a kitului, kit la care se pare ca de-a lungul anilor nu s-a adus nici o inbunatatire.

Dupa ce am studiat instructiunile si piesele mi-am facut o idee legata de ceea ce am de facut pe mai departe, ce modificari sa aduc, ce remedieri trebuiesc facute si unde.

Prima zona unde am intervenit a fost cea a paramelor de pe puntea principala, parame care sunt simulate inca din turnare si pe care eu le-am frezat, am chituit zgarieturile lasate si am slefuit dupa chituire. Respectivele parame vor fi adaugate la final si vor fi din material textil (ata).

In timp ce se usca kitul (cel pe care l-am folosit este "Plasto" de la Revell), am incept asamblarea pieselor pe subansamble. Am ras si inscriptia de pe "burta".

Din fericire nu am avut probleme de montaj. Cateva dintre inbinari necesita foarte putin kit, dar in mare nu sunt proble deosebite.

Sunt probleme la cele doua borduri care au atat o multime de pini de turnare care trebuiesc rasi cat si o multime de goluri rezultate din retragerea plasticului in anumite zone. Am vazut pe net o multime de realizari ale acestei nave la care autorii nu au facut remediile legate de aceste doua piese ce formeaza bordurile. 

Eu am frezat pinii respectivi si am chituit toate golurile, am finisat suprafata kituita folosind smirghel de apa cu granulatie mica (1200). Operatiile pot parea frustrante pentru cei invatati cu chituri care "se asambleaza singure". Acest kit, neintrand in aceasta categorie, parerea mea este ca nu-i chiar atat de rau ca este de pilit, chituit si slefuit. Rezultatul final va fi pe masura.

Dupa ce am fixat cele doua piese impreuna, am facut un mic aranjament al subansamblurilor ca sa vad felul in care acestea se imbina unele cu altele inainte de a incepe o noua serie de modificari de aspect al pieselor si subansamblurilor.

 Balustradele au necesitat debavurare destul de consistenta, dar odata finisate le-am vopsit cu alb (vopsea acrilica produsa de Vallejo).

Ansamblul pare a fi ok asa ca vor urma alte modificari la piese, chituiri vopsiri, dar la momentul asta ma oresc aici.

 16.04.2014

Dupa o lunga perioada in care n-am avut timp mai de nimic am reusita sa adaug un prim strat de vopsea, respectiv ruguna.

 A urmat un strat de lac de la Vallejo, lac dedicat realizarii cipingului. (dreapta jos)

Dupa o lunga perioada de pauza (un an de cand n-am mai lucrat la asta) am revenit la aceasta lucrare cu ceva vopsea rosie data peste stratul de Chipping medium si gri deschis peste chipping-ul de pe punti dupa care, la o zi de la vopsire am inceput sa dau vopseaua jos.

Mai am sa mai jonglez cu stersul pe ici pe colo asa cum mai am de dat cu vopsea pe ici pe colo.

Va continua!

 

Odihna-n pace Eduard (Eddie) Olaru! :(

 Unul dintre cei ce urmareau acest blog, prietenul meu Eduard Olaru, a incetat din viata pe 26 ianuarie la Spitalul Militar la nuai 37 de ani. Se odihneste acum la cimitirul Sfanta Vineri de pe Calea Grivitei 202. 

Eddie era unul dintre noi nu doar prin faptul ca frecventa intalnirile modelistice, dar era si el pasionat de machete si lucra efectiv find prezent cu lucrari atat pe forumurile de specialitate cat si la saloanele bucurestene de modelism.

Era un om cu un bun simt deosebit, asa cum rar se mai intalneste in noua societate a tupeului (tupeu obrasnic de multe ori).

Rareori ii lipsea zambetul de pe buze.

Il avea si cu doua zile inainte de a se stinge, atunci cand l-am vizitat la spital impreuna cu Eduard Badescu si Alexandru Dumitrescu. 

Chiar si pe patul spitalului a dorit sa pastreze legatura cu pasiunea lui asa ca eu si 109 (Edi Badescu) i-am adus cateva reviste. Dorinta lui la mine a fost sa-i aduc chitul pe care il castigase la tombola de craciun (un set de figurine) si pe care l-am ridicat in locul lui intrucat el a trebuit sa plece inainte de extragere. Isi dorea sa faca si ceva in domeniul figurinelor si se gandea ca va avea timp sa studieze tema.

Din pacate viata a fost prea scurta si n-a mai apucat nici sa studieze tema figurinelor si nici sa dea "examenul" din ceea ce a aprofundat din revistele aduse, examen pe care i l-a propus 109, in gluma.
Nici unul dintre noi n-a crezut ca la doar doua zile dupa zambetul lui la glumele noastre va trece in lumea celor drepti.

Cateva momente surprinse de camera in care se afla Eddie momente imortalizate Alexandru (Olaf) Dumitrescu, Dragos (Grizzlea) Popescu si de mine, Cristian (Crios) Marin 

Dumnezeu sa te odihneasca in pace, prietene! Vei avea mereu un loc in sufletele noastre.