AVIATOR DIN PRIMUL RAZBOI MONDIAL

Un produs Modelism International care mi-a placut si despre care am scris un articol in revista cu acelasi nume a fost "AVIATOR DIN PRIMUL RAZBOI MONDIAL" sau "Atat mi-a ramas", nume care mi s-a parut un pic mai sugestiv, lucrarea mea avand acest nume.

Figurina era turnata integral din rasina avand mici defectiuni de turnare (bule de aer), dar usor de remediat.

Am inceput figurina la intalnirea din 16 iulie 2005.

Se vede chituirea la brat, un pic la guler ... cat si inceputul vopsirii, vopsire care am facut-o folosind doar culorile de baza, vopselele fiind vopsele de pictura, acrilice, marca Italian si doar in completare doua nuante de culoare pielii de la Badger. Despre toate cele am scris intr-un articol care a aparut pe siteul cartula.ro. Citind articolul, Cristian Craciunoiu m-a sunat cerandu-mi permisiunea sa-l publice in revista Modelism International. Am revizuit un pic articolul aparut pe site si scris cam cu picioarele si impreuna cu cateva fotografii i le-am dat lui Cristi. Cand am cumparat eu figurina, in vitrina magazinului Modelism (aflat atunci pe str. Baia de fier) era deja o figurina pictata, figurina care apare si ea intr-o poza din articol.

 

Modelism International/4- 2005(93)

"Producatorul figurinei este firma Modelism si a fost cumparata de la magazinul Modelism.
Pretul este de 20 lei RON.
Figurina este turnata integral din rasina singurul lucru care trebuie "montat" fiind elicea avionului.
Judecand dupa dimensiune, figurina este la scara 1/18 daca ma gandesc ca peronajul avea 1,8m.

Figurina: 
Cea pe care am luat-o eu este din perioada de debut a firmei Modelism in turnarea figurinelor asa ca pe suprafata apar goluri de aer in mai multe locuri.
Si masterul are ceva greseli - mana dreapta nu se imbina coect cu umarul ramanand un luft incepand din spatele umarului si terminandu-se in fata undeva la nivelul pieptului. Categoric asta apare si pe macheta ca altfel nu se poate.
Pe matrita au fost create niste canale suplimentare pe unde sa poata iesi aerul afara (probabil) si care s-au reflectat pe figurina. Producatorul a dat jos acele parti de pe figurina, dar din pacate a facu-o cam din topor pentru ca pe alocuri a "intrat mult" in figurina creand golori care se cer chituite.
In mana dreapta, pe manseta hainei exista o gaura dintr-o parte in alta, gaura data probabil pentru a ajuta la prinderea elicei de mana. Gaura este data aiurea pentru ca daca s-ar prinde acolo elicea aceasta ar parea ca sta in aer, neavand contact nici cu solul nici cu degetele personajului.
La elice nu sunt probleme. Nu a avut decat o mare gaura din turnare pecare a chitui-o producatorul si una mica pe care n-a vazut-o.
In elice exista o gaura pentru fixarea de mana figurinei, dar care nu este aceiasi cu cea pentru prinderea pe axul mororului. Gaura pentruprinderea pe respectivul ax nu exista, dar exista urma unde ar fi trebuit sa fie. La momentul la care cititi acest articol, producatorul a remediat mare parte dintre defecte.
Figurina:
Am inceput prin a degresa figurina in apa calda cu detergent. Am sters-o cu un prosop si am lasat-o sa se suce bine.
A urmat chituirea golurilor de aer, cele create de discul cu care s-a facut debavurarea, luftul de la umarul drept si gaura din mana stanga.Am folosit pentru asta chit Plasto de la Revell. Nu va frecati la ochi pentru ca ati citit corect. Desi este un chit pentru plastic, se preteaza bine si la chituirea rasinii.
Pana sa se intareasca chitul, am inceput pictarea fetei.
Pictarea capului:
Am folosit pentru asta doar vopsele acrilice de la Italian si de la Badger.
Culorile folosite au fost rosu si negru de la Italian si de la Badger, 16-204 (culoarea pielii deschise) si16-205 (culoarea pielii medii)
Am pictat globul ocular cu cea mai deschisa nuanta de culoarea pielii si pupila cu negru dupa care "i-am invinetit" ochii cu o combinatie de rosu cu negru care a iesit un maro vinetiu, pe care l-am dat in jurulglobului ocular. Ideea era sa obtin un contur in jurul ochilor.

A urmat asa:

-maro ceva mai deschis pe zona fruntii partea de sus a ei si culoarea pieli, o nuanta ceva mai inchisa pentru zona dinspre spancene si sub sprancene.
-degrade de la culoarea pielii inchisa ca nuanta cu un rosu la culoarea pielii, pe obraji incepand cu culoarea pielii in partea de jos si terminand cu cuculoarea pielii usor roscata in zona din dreptul pometilor.
-culoarea pielii pe barba (partea de sus) cu o alta nuanta de culoarea pielii (cea ceva mai inchisa ca nuanta) sub buza de jos
- culoarea pielii (cea ceva mai inchisa ca nuanta) pometii si zona de sub nas
-culoarea pielii usor roscata venind in degrade spre culoarea pielii care a fost folosita la globulocular, la varful nasului, iar pe lateralele nasului, tot de sus injos, degrade de la culoarea pielii usor roscata pana la culoarea pielii.
- sprancenele negre
-gatul si ceafa - culoarea pielii (cea ceva mai inchisa ca nuanta)
"Casca" am pictat-o cu un maro obtinut tot prin combinare de rosu cu negru. Cureaua si ramele de la ocheleari le-am vopsit cu negru, iar lentila de la ochelari cu un maro ceva, ceva mai inchis decat "casca". Am lacuit "casca" cu lac acrilic de la Hanul cu Tei si lentilele de la ochelari cu Future.
Pana am terninat eu de pictat, chitul Plasto se uscase asa ca am inceputm slefuirea chitului si a catorva excrescente minore de rasina care seaflau prin zona vizibila.
Pentru asta, un smirghel fin si o pila de ceasornicarie au fost suficiente.
Terminand de finisat am continuat pictarea figurinei, dar nu inainte de a-i mai face o degresare.
Bustul:
Pentru haina am folosit tot vopsele acrilice, dar doar albastru si negru pecare le-am amestecat in proportie de dou parti albastru si o parte negru. Am obtinut astfel un albastru foarte inchis cu care am vopsit haina in intregime. Nasturii au fost pictati cu auriu de data asta email.
Dupa uscare, intreaga haina am spalat-o cu vopsea de ulei neagra insistand la buzunare, dunga unde se inchide haina, guler, nasturi, bareta din spate si pe la toate cutele care apareau pe haina.
Dupa spalare, haina a prins aspect de catifea.
Camasa (atat cat se vede) am vopsit-o cu alb si cravata cu albastru inchis ambele fiind emailuri.
Pantalonii:
Pantalonii sunt trei sferturi, stransi pe gamba asa ca multa treba n-am avut.
Am vrut sa fie gri asa ca am folosit patru nuante de gri, vopsea email, pe care le-am aplicat incepand cu gri deschis in zonele luminoase si in degrade panala gri inchis in interiorul cutelor de pe pantaloni.
Dupa uscare a urmat o spalere cu vopsea de ulei neagra insistand intre picioare si la baza hainei.
Ciorapii si pantofii:
Ciorapii sunt tot trei sferturi si i-am vopsit cu bej si “nisip” intr-un degrade oarecum la intamplare.
Pantofi sunt vopsiti cu negru semimat.

In final am desfacut, cu traforajul, picioarele figurinei de postamentul care fusese turnat o data cu figurina. Am dat cate o gaura de 0,5mm in fiecare calcai si am introdus in gauri cate o sarma cu superglue-le de riguare, lasand afara cam 6mm de sarma.

Elicea:
La elice am chituit mai putin, doar o mica gaurica din turnare si gaura data pentru prinderea de mana figurinei refacand muchiile butucului.
Am slefuit chitul si am dat gaura in elice pentru intrarea pe axul motorului, prin semnele de pe elice. Recomand gaurirea prin ambele parti pentru ca stanga cu dreapta nu se prea potriveste. A iesit o gaura un pic in diagonala, dar acest lucru nu este foarte evident.
Dupa toate astea am vopsit intreaga elice cu maro deschis.
Dupa uscare am vopsit interiorul gaurii cu maro inchis am facut o pensulare semiuscata cu acelasi maro inchis "in lungul fibrei". Pentru asta am folosit o pensula lata (de ulei) cu perii tari.
Postament:
Pentru postament am folosit o bucata de lemn natur pe care am lipit o bucatica de covor de iarba Noch taiata neregulat si doua “balari” uscate care “dau bine” in context. In prealabil, “balariile” au fost vopsite cu verde si "nisip".
Lemnul a fost lacuit in trei straturi aplicate de fiecare data dupa ce stratul anterior s-a uscat.

Final si gata:

Am facut semne in dreptul sarmelor "rasarite" din picioarele figurinei si acolo am dat gauri, tot de 0,5 mm si am fixat figurina cu superglue.
Elicea am fixat-o cu rasina epoxidica doar de degetele mainii drepte, pe postament fiind doar asezata. 

In final pot spune ca este o figurina interesanta si care n-a necesitat multa munca de la inceput si pana la finalizare si care a placut tuturor celor care au vazut-o.

Bafta si spor la treaba!

Imi povestea Cristian Craciunoiu ca figurina a fost inspirata dupa un trofeu care se dadea la o competitie aviatica in periada dintre cele doua razboaie mondiale, trofeu pe care l-a descoperit undeva in nordul tarii (mi-a spus unde dar n-am retinut). Faptul ca aviatorul sprijina o elice si povestea istorisita de Cristi m-a determinat sa numesc lucrarea "Atat mi-a ramas". De la scrierea articolului pana in prezent, lucrarea, a suferit doua mici modificari. Am dat gaurile de prindere ale elicei si am montat postamentului o rama din lemn. 

Din pacate figurina nu mai este pe linia de prductie si dupa ce de-a lungul anilor am prezentat-o la mai multe expozitii nationale, am pensionat-o si eu, urmand sa ramana linistita in vitrina din sufragerie.

Cuirasatul Bismarck produs de Amati - Numerele 11-20

S-a mai incheiat un set de 10 numere, numarul 20 neexceland prin numarul de piese. Trei piese si cateva minute de lucru. Piesa de la pupa se potriveste mai mult nu, asa ca inca n-am fixat-o preferand sa vad ce mai vine in continuare ca s-o ajustez in functie de piesele ce vor veni in acea zona. Puntea falsa este aproape gata. Se pare ca restul de piese pentru finalizarea ei vor veni in numarul urmator.

Doua bucati ce alcatuiesc puntea falsa de la pupa si doua patrate din lemn insotesc numarul 19, numar ce nu pare nici el prea spectaculos. Constructia inainteaza fara dificultati si puntea falsa mai are nevoie de cateva elemente si va fi si ea gata.

Numarul 18 aduce mai putine piese cu el. Este vorba despre doaua bucati care alcatuiesc puntea la prova si patru cuburi din lemn ce vor folosi probabil la prinderea segmentelor de punte detasabile. In instructiuni se specifica sa se armeze interiorul cu tifon si aracet ca masura preventiva. Se mentioneaza acolo ca aceasta operatie se numeste "calfatuire", lucru total neadevarat chiar daca calfatuirea este si ea o operatie de etansare. 

Plecat fiind in Croatia in delegatie doua saptamani n-am avut timp sa iau revista asa ca s-a ocupat nora mea de asta si pentru ca am lucrat intr-o zi, am cumulat numarul 16 cu numarul 17. Numarul 16 a venit cu ultimele baghete pentru prima faza a bordarii si parte din baghetele ce vor forma puntea. Numarul 17 a adus cu el alte baghete pentru punte cat si doua segmente (babord si tribord) din placaj taiat cu laser. N-am montat toate baghetele inca, dar se va intampla curand.

La numarul 15 s-a continuat cu formarea corpului din baghete astfel ca inca 40 de baghete au ajuns sa fie fixate pe coaste si pe fundul navei. Pana acum nu a existat nici o dificultate in constructie.

Surprinzator, pentru mine cel putin, faptul ca piesa suport a tubului etambou central, piesa care insoteste numarul 14, este turnata din rasina poliuretanica. La o asa de mare serie de productie era oarecum firesc ca aceasta piesa sa fie din styren injectat, procedeu care scadea simtitor pretul de cost al piesei respective. Se pare insa ca producatorul kitului doreste sa ne rasfete cu piese produse la un standard deosebit de inalt. Cele 20 de baghete de tei care au venit o data cu acest numar au fost si ele dedicate formarii corpului navei, formand primul strat, strat ce va urma si cel putin in urmatorul numar.

Numarul 13 n-a fost un numar cu ghinion pentru ca l-am gasit la chioscul de unde-l iau mai mereu. Am folosit cele 40 de baghete venite la acest numar pentru a imbraca in continuare cuastele. Asa cum se vede, mai este inca destul de imbracat desi am pus pana acum toate cele 100 de baghete care au venit in ultimele numere.

Sambata n-am mai gasit revista la chioscul de unde o cumparam mereu. Vanzatoarea mi-a spus ca n-a primit numarul asa ca astazi, duminica, am dat fuga la Carrefour Orhideea si am cumparat-o de acolo.  La numarul 12, baghetele pentru primul strat de bordaj au continuat astfel incat partea de mijloc incepe sa fie din ce in ce mai imbracata.

Dupa faza osatura, numarul 11 al revistei aduce primele baghete pentru imbracarea coastelor. Cele 40 de file cu sectiunea de 1,5X6 mm au acoperit aproape o treime din suprafata. Pentru fixarea baghetelor am folosit ca adeziv aracet Moment wood express si au fost fixate cu cuisoare de otel de la Model Craft. Am pus adeziv atat pe coaste cat si pe canturile baghetelor pentru a da o rigiditate mai buna in vederea slefuirii. Dupa uscare, am scos cuisoarele si am slefuit suprafata.

Prinz Eugen

Lucrarea este un kit Revell, mai exact Prinz Eugen, scara 1:720. si este o realizare mai veche pe care n-am prezentat-o decat intr-o expozitie care a durat doua zile si care a avut loc cu cativa ani in urma. Mi-am reamintit de ea cu ocazia prezentarii produselor Revell intr-unul dintre magazinele Diverta, prezentare care a facut deliciul copiilor. Prezentarea a fost gen atelier de lucru si la final doi dintre copii au plecat acasa, fiecare, cu cate o macheta.Unul cu macheta construita in cadrul atelierului si cel de-al doilea cu un kit de avion care avea lipici, vopsele si pensula.

Cand pregateam respectiva prezentare - atelier mi-am amintit ca  nava n-avea un suport de prezentare asa ca am confectionat unul, repede, din materialele pe care le aveam la indemana si pregatite pentru astfel de suporti.

Battleships and battlecruisers

 

Cartea se numeste "The complete encyclopedia of battleships and battlecruisers" si-l are ca autor pe Tony Gibbons. Am achizitionat cartea dintr-un anticariat din Zagreb - Croatia la pretul de 150 kuna (1 euro = 7,38 kuna). Am vazut cartea in prima zi de sedere in oras doar ca anticariatul era inchis. Statea linista in vitrina parca asteptandu-ma asa ca am revenit a doua zi.In cele 272 de pagini sunt prezentate 324 de clase de nave incepand cu cele din anul 1860 . In carte apar date tehnice, desene, profile color cat si poze originale prezentate de catre autor. Cartea a fost foarte bine pastrata desi cel care a dat-o spre vanzare (asa cum apare pe dedicatia scrisa de mana) a primit-o in 1994.

 

Mari corabii - Sfantul Ioan Botezatorul - prima parte

Numarul 20 a aparut la timp, adica tot miercuri, doar ca pana acum n-am avut timp de el. N-am avut timp sa postez aici pentru ca de lucrat inca n-am lucrat nimic la corabie. Acest numar aduce cu el inca doi parapeti si doua baghete. Ca sa n-o lungesc prea mult, incepand cu numarul viitor voi deschide subiect separat.

Numarul 19 al revistei este insotit de cei doi parapeti principali. Nimic de semnalat avand in vedere ca inca n-am inceput lucrarea.

 Asa cum se vede, m-am cam grabit cu concluziile legate de finalizarea livrari pieselor dedicate structurii. Ultimele piese ale structurii au aparul o data cu numarul 18. In acelasi timp au aparut si instructiunile de montaj pentru numerele de la 18 la 20 inclusiv.






In acelasi timp cu aparitia cu numarului 17 au venit si ultimele piese ale structurii lucru care-mi va permite sa incep si eu lucrarea.  Probabil voi incepe in acest sfarsit de saptamana.

Numarul 16 are ceva mai multe piese care si ele vor trebui modificate ca nava sa se apropie cat de cat de realitate. Nu m-am prins inca de care realitate pentru ca, o sectiune fiind, are multe lucruri care nu concorda cu felul in care se construiau navele contemporane cu nava oferita de "Mari corabii".

Coastele le-am pus de proba si tot de proba am insirat puntile, ca sa vad cam ce probleme pot avea.

Numarul 15  a adus ceva mai multe piese. In felul asta se poate incheia si puntea superioara.

Numarul 14 aduce cu el ultima coasta si 3 lemne, sau mai exact, 3 fasii de placaj taiate la circular. Deja pare ca aceasta constructie nu ca se intinde pe parcursul a 100 de numere ci se lalaie pur si simplu. :(

A aparut o noua brosura cu un nou set de instructiuni de montaj, de la numerele 14 la 17, brosura care imi dezvaluie ca nici in viitoarele cateva numere nu este nimic de semnalat.

La numarul 17 va apare si panoul oglinzii si abia atunci am sa ma apuc cat de cat de treaba.

Numarul 13 vine si el cu o coasta si doua scari. Noroc ca astea-s ultimele scari. Mai trebuie o coasta si oglinda ca sa ma apuc de nava. Imi place ca este mare, dar tare dubioasa-mi pare pana una alta. Voi vedea cand voi incepe lucrul.

Numarul 12 aduce si el o coasta (mai sunt doar cateva si gata osatura) o bagheta de lemn pentru confectionarea treptelor scarilor si lateralele a inca doua scari. La acest numar intru si eu in randul ghinionistilor intrucat nu se poat face perechi din lateralele scarilor. Cu siguranta voi confectiona altele.  








 

Numarul 11 aduce cu el o coasta, o fasie de furnir, o bagheta pentru confectionarea scarilor si lateralele pentru realizarea a doua dintre scarile navei.

Este miercuri si asa cum deja ne-am obisnuit a aparut revista iubitorilor de corabii. Din pacate a venit doar cu doua piese. Din fericire, acum chila falsa este completa. Asta este numarul 10. Conform reviatei de montaj se pare ca cel putin pana la numarul 13 inclusiv vor fi si ceva mai multe piese de confectionat. Pana atunci nu prea am ce face, eventaual poate sa ma apuc de modificari.

A ajuns la numarul 9 si astfel s-a mai epuizat o brosurica dedicata constructiei. Saptamana viitoare va apare si brosurica a treia cu instructiuni si probabil piesele ce vor forma intreaga osatura si probabil ca va veni momentul sa incep si eu lucrarea.

Cu o constanta demna de remarcat, in ziua de miercuri 23.03.2011 a aparut si numarul 8.

Asa cum era promis, a aparut si numarul 7 si acesta la timp. Sa mai fie 93 de numere. Cu ocazia asta am facut si un prim test de asezare al pieselor.

Numarul 6 n-a intarziat sa apara, osatura incepe sa se profileze si de la cavaletul de lucru mai lipseste doar o piesa

Saptamana aceasta numarul 5 a aparut la chioscuri conform graficului, mai exact miercurea. Astfel DeAgostini a depasit pragul critic de 4 numere aparute acum mai bine de 5 ani.

Dupa mici sincope, numarul 4 a aparut cu o zi mai tarziu pe piata, dar a aparut. Ramane de vazut daca de data asta von ajunge sa vedem numarul 5.

 Si iata ca a aparut si numarul 3 al publicatiei. Pana aici editura s-a miscat bine. Sa vedem mai departe.

Iata ca a aparut si numarul 2 si am reusit sa-l achizitionez si pe asta. Sa vedem in continuare mai ales ca se pare ca numarul doi a avut un tiraj mult mai mic decat primul numar.

Desi poate ar fi interesant de povestit cum si de unde a inceput povestea, probabil ca n-am s-o fac.

Cu cinci ani si mai bine in urma sau mai exact in noiembrie 2005

Acum o saptamana, a fost lansarea pe piata cu surle si tobe si a reaparut numarul 1.